Rachiul este o licoare cunoscuta pe plaiurile mioritice, iar istoria sa in tara noastra are in spate nu mai putin de 7-8 secole. In prezent, majoritatea romanilor au consumat cel putin o data in viata un pahar de rachiu, fie intr-o vizita la tara, fie la targuri cu specific traditional sau de cele mai multe ori, achizitionat din diverse puncte comerciale, mai mari sau mai mici. Astazi ti-am pregatit un articol despre cunoscuta licoare. Asadar, citeste in continuare pentru a afla tot ce nu stiai despre rachiu.
Istoria rachiului – Etichete personalizate
Chiar daca arheologii bulgari au descoperit o inscriptie care dovedeste ca rachiul este creat in Bulgaria, acesta are o istorie cunoscuta si in Romania. Cu o vechime de peste 700-800 de ani, rachiul a devenit o bautura potrivita pentru diverse ocazii, de la evenimente pana la sarbatori.
Prima atestare documentara a acestei licori dateaza din anul 1570 si a avut loc in Turt, iar aceasta cuprinde date despre fabricare. Treptat, prepararea rachiului acasa a devenit un obicei in majoritatea gospodariilor din tara, cu precadere pe teritoriul Moldovei, iar alegerile sunt din ce in ce mai diverse. De ce? Pentru ca rachiul poate fi preparat dintr-o sumedenie de fructe, tescovina (ramasitele de la tescuirea strugurilor) sau chiar drojodie. In functie de recolta si preferinte, gospodarii si gospodinele prepara de cele mai multe ori toamna lichidul spirtos.
Cum se face rachiul?
Rachiul este o bautura preparata cu grija si atentie pentru a obtine un produs bun. Primul pas are la baza fructele, intotdeauna coapte si spalate, doar ca in cazul cireselor, capsunilor, visinelor si zmeurei trecem peste aceasta etapa pentru a nu pierde cantitatea de suc a fructelor. In plus, scoatem samburii pentru a nu deteriora gustul final. Ulterior, exista doua variante, fie zdrobirea acestora, fie tocarea si oparirea.
Fructele preparate se aseaza intr-un recipient, iar peste acestea se toarna zahar si in anumite cazuri apa fiarta. La final punem capacul si lasam fructele sa fermenteze intre 15 si 21 de zile. Este important ca fructele sa fie lasate la fermentat intr-un recipient usor de transportat, de preferat cu manere.
Cand acestea sunt gata de preparare, luam un cazan potrivit pentru acest proces, intotdeauna proaspat spalat. Se introduc fructele fermentate in recipientul pentru preaparare, nu mai mult de 2/3 din capacitate. Se acoepra cu capacul si se monteaza serpentina, iar apoi se umple cu apa rece. In plus, se izoleaza capacul pentru ca aburul sa nu iasa in exterior.
In functie de caracteristicile recipientului de preparare, acesta poate fi cu apa circulanta sau nu. In cel de-al doilea caz, cand se observa aburi in racitor, se inlocuieste o parte din apa calda cu apa rece. Se recomanda ca fructele fermentate sa fiarba incet pentru a pastra gustul si aroma lichidului. Ulterior, la prima distilare, pe teava racitorului va trece un firicel subtire de apa fara alcool. A doua distilare are la baza lichidul mult asteptat. In acel moment se aseaza la iesirea serpentinei din racitor un filtru pentru cafea asezat intr-o palnie. Astfel, vom obtine un lichid cat mai curat. Colectarea se opreste cand lichidul capata un gust acru.
La finalul procesului de preparare a rachiului are loc maturarea, iar lichidul obtinut se pune la pastrare pentru aproximativ 6 luni sau chiar mai mult. In aceasta perioada se aseaza gustul fructelor si taria alcoolica. Rachiul se pastreaza intotdeauan in butoaie de lemn sau damigene de sticla. Prin învechire acesta capata un gust placut, armonios, cu aroma fructelor alese.
Alege un rachiu cu traditie
Daca te-ai pierdut in procesul de fabricare a rachiului sau pur si simplu nu dispui de elementele necesare, avem o alternativa. Gama de produse Bucium iti pune la dispozitie o serie de rachiuri naturale potrivite pentru diverse ocazii. Poti alege de la rachiu de drojdie pana la rachiu de mere, si le gasesti pe toate aici.
Citeste si:
Traditia iernii la Bucium – vinul fiert